de Mirela Cocheci – Filiala Mihai Eminescu Timiș a UZPR
O sală de lectură plină spune uneori mai mult despre interesul pentru literatură decât statisticile privind vânzările de carte. Miercuri, 14 octombrie 2026, la Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara–Deva, cititorii au venit în număr mare pentru a descoperi șapte noi apariții ale Casei de Editare EMIA. Poezia, romanul autobiografic, reflecția filozofică și întrebările științei și-au găsit locul în aceeași după-amiază, într-o întâlnire care a demonstrat că literatura continuă să stârnească interes și să adune oameni în jurul ei.
Evenimentul, desfășurat în Sala de Lectură a bibliotecii, a fost organizat cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, în parteneriat cu Editura EMIA. În prezența managerului instituției, Ioan Sebastian Bara, poeta și editoarea Paulina Popa, conducătoarea Casei de Editare EMIA, a prezentat cele șapte volume, fiecare purtând amprenta unei sensibilități și a unei preocupări intelectuale distincte.
O asemenea întâlnire oferă și imaginea unei munci mai puțin vizibile: aceea a editorului care descoperă manuscrise, le însoțește până la tipar și le găsește drumul către cititori. De-a lungul anilor, Editura EMIA, prin activitatea Paulinei Popa, și-a conturat un loc în peisajul editorial hunedorean, găzduind autori cu experiență, traduceri și debuturi literare.
Elisabeta Bogățan, poetă, traducătoare și eseistă, a fost prezentă în programul editorial cu volumul „Lecțiile mele despre labirint”, o carte în care experiența existențială se transformă în interogație poetică. Labirintul sugerat de titlu nu trimite numai la dificultatea alegerilor, ci și la acele întâlniri ale omului cu sine însuși, în care fiecare răspuns poate deschide o nouă întrebare. Volumul beneficiază de o prefață semnată de Michel Bénard, laureat al Academiei Franceze, ceea ce adaugă o dimensiune internațională receptării creației autoarei.
Tot Elisabeta Bogățan a făcut posibilă întâlnirea cititorului român cu poezia lui Jean-Charles Dorge, președintele Societății Poeților Francezi, prin traducerea volumului bilingv „Les sabots dans la masure / Saboții în colibă”. O astfel de apariție editorială presupune mai mult decât echivalarea unor cuvinte dintr-o limbă în alta. Traducătorul trebuie să recunoască ritmul interior al poemului, să-i păstreze sugestiile și să-i ofere o nouă viață într-un alt spațiu lingvistic. Volumul ilustrează tocmai această circulație a sensibilității poetice între cultura franceză și cea română.
Un alt registru literar a fost propus de Mihai Petre, prin romanul „Ziua când mor caii”. Profesor și scriitor cunoscut în mediul cultural hunedorean, autorul își întoarce privirea spre propriul trecut, recuperând episoade ale adolescenței petrecute pe malul Oltului, anii studenției clujene și experiențele care i-au conturat cariera didactică și literară. Cartea, cu pronunțate accente autobiografice, aduce în atenție felul în care memoria selectează întâmplările unei vieți și le reorganizează în literatură. Titlul, puternic prin imaginea sa, lasă să se întrevadă o lume în care timpul, pierderea și devenirea capătă semnificații personale.
Prin volumul „Anotimpuri absurde”, Nora Hruban a adus o altă tonalitate poetică întâlnirii. Versurile sale invită la reflecție asupra vremurilor pe care le traversăm, asupra contradicțiilor existenței și a încercărilor care modifică felul în care privim lumea. Însuși titlul sugerează răsturnarea unei ordini firești: anotimpurile, simboluri ale ciclicității și continuității, sunt puse în relație cu absurdul, cu acea lipsă de logică pe care omul o descoperă uneori în realitatea imediată.
De la universul interior al poeziei, atenția s-a îndreptat către imensitatea cosmosului, odată cu prezentarea cărții profesorului de fizică Dorin Sitaru, „Sub stele, pe un glob fragil. O privire asupra universului și a destinului omenirii”. Volumul abordează, într-un limbaj accesibil și fundamentat științific, teme precum originea universului, locul omului în cosmos și perspectivele civilizației. Într-o epocă în care progresul tehnologic pare să depășească uneori capacitatea omului de a-i evalua consecințele, o asemenea lucrare invită la responsabilitate și la conștientizarea fragilității planetei pe care trăim.
Un moment semnificativ al prezentării editoriale l-a constituit prezența tinerei Ariana Glăvan, elevă în clasa a X-a la Colegiul Național „Iancu de Hunedoara”. La numai 16 ani, aceasta se afirmă prin volumul în limba engleză „In aisles, kenoptik hiraeth”, în care explorează neliniștile adolescenței, sentimentul de nesiguranță și încercarea de a-și defini identitatea. Prezența unei autoare atât de tinere într-un program editorial alături de scriitori cu experiență reprezintă un semn încurajator pentru viitorul literaturii. Adolescența nu este numai vârsta întrebărilor, ci și perioada în care limbajul începe să capete o expresie proprie, uneori surprinzător de matură.
Marieta Coman a completat seria lansărilor cu volumul „Sclipiri de acvamarin”, o culegere de aforisme, cugetări și reflecții redactate în trei limbi: română, engleză și spaniolă. Cartea propune cititorului fragmente de gândire despre viață, curaj, autocunoaștere și experiențele cotidiene. Alegerea formulei trilingve deschide aceste reflecții către un public mai larg, demonstrând că ideile fundamentale despre existență își pot păstra forța indiferent de limba în care sunt exprimate.
Pe parcursul întâlnirii, autorii au vorbit despre cărțile lor, despre izvoarele inspirației și despre bucuria, dar și responsabilitatea scrisului. Dialogul cu publicul a completat prezentările editoriale, oferind cititorilor posibilitatea de a descoperi preocupările și experiențele umane din care s-au născut volumele.
La final, cei prezenți au putut achiziționa cărțile, au schimbat impresii cu scriitorii și au primit autografe. Sunt acele momente în care cartea încetează să mai fie doar un obiect așezat pe raft: primește o dedicație, intră în biblioteca personală a cititorului și își începe, de fapt, o altă existență.
Un aspect demn de remarcat al acestei întâlniri îl reprezintă diversitatea generațiilor și a preocupărilor reunite sub aceeași siglă editorială. De la experiența poeților și prozatorilor consacrați până la îndrăzneala unei adolescente care alege să scrie în limba engleză, de la literatura confesivă la explicațiile științifice despre univers, cele șapte volume conturează o imagine a intereselor intelectuale și creative ale prezentului.
Pentru viața culturală a județului Hunedoara, asemenea manifestări au o importanță care depășește momentul lansării propriu-zise. Ele asigură continuitatea dialogului dintre instituții, editori, autori și cititori, într-o perioadă în care accesul rapid la informație nu înseamnă neapărat și disponibilitate pentru lectură.
Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara–Deva și Editura EMIA au oferit, prin această întâlnire, un exemplu de colaborare culturală în care cartea rămâne în centrul atenției, iar scriitorul are posibilitatea de a se întâlni nemijlocit cu publicul său.
La plecare, cele șapte cărți nu mai erau simple noutăți editoriale. Aveau deja cititori, dedicații și, probabil, primele pagini deschise. Iar într-o lume în care atâtea lucruri se consumă în grabă, faptul că o sală întreagă de oameni și-a rezervat o după-amiază pentru literatură merită consemnat.
