de Camelia Ardelean – Filiala Mihai Eminescu Timiș a UZPR
La Orăștie, istoria nu este doar o lecție despre trecut, ci un punct de întâlnire între memorie, cultură, ironie și, mai ales, zâmbet. Cea de-a treia ediție a Festivalului Internațional de Epigramă „Dacul Vesel” a readus în prim-plan spiritul dacilor și a reunit o comunitate artistică pentru care umorul înseamnă inteligență, creativitate și memorie culturală.
18-19 septembrie 2026: „Dacul Vesel” a transformat Orăștia într-un spaţiu în care memoria istorică s-a întâlnit cu arta şi umorul. Festivalul şi-a construit identitatea în jurul unuia dintre cele mai puternice repere ale locului – lumea dacică și destinul Sarmizegetusei, capitala Daciei – reinterpretând această moştenire istorică prin limbajul subtil şi provocator al umorului.
Dacă istoria a păstrat în paginile sale confruntările dintre daci și legiunile romane, sacrificiul lui Decebal și destinul unei civilizații care a lăsat urme adânci în istoria spaţiului european, „Dacul Vesel” propune o perspectivă mai puţin solemnă asupra trecutului: aceea de a-l recupera prin umor şi de a-l transforma într-o sursă de inspiraţie pentru prezent.
În această cheie, festivalul îşi leagă identitatea de memoria înaintașilor şi de patrimoniul istoric al Orăștiei, cu ambiţia de a transforma moştenirea dacică într-un reper cultural durabil al oraşului. Este, în fond, filosofia care stă la baza întregii manifestări: flacăra dacică poate rămâne vie și atunci când istoria este privită cu zâmbetul pe buze.
Dar ediția din acest an nu s-a oprit la competiţia de epigramă. „Dacul Vesel” şi-a extins programul spre o întâlnire dintre generații, reunind umorul, educația artistică și talentul tinerilor din Orăştie şi din împrejurimi.
În dimineaţa primei zile a festivalului – vineri, 18 septembrie – elevii școlilor din Orăștie au fost invitaţi la un atelier de grafică ce a transformat sala de lucru într-un veritabil teren de joacă artistică. Creioanele şi radierele au devenit instrumentele unui „duel” în care imaginaţia a ţinut loc de armă. Atelierul a fost coordonat de caricaturiștii Marian Avramescu și Liviu Stănilă, artiști distinşi la numeroase festivaluri de profil din țară și din străinătate, alături de profesoara Laura Lungescu, pasionată de arta fotografică. Lucrările realizate de elevi au fost prezentate în cadrul festivalului, iar autorii celor mai apreciate creaţii au fost premiați, sâmbătă, 19 septembrie, în fața publicului, în foaierul Sălii Astra.
Prezenţa tinerilor s-a regăsit și în programul artistic. Elevii Liceului de Arte „Sigismund Toduță” din Deva au adus sâmbătă, pe scena festivalului, muzica instrumentală, într-o succesiune de momente care a completat firesc universul literar şi umoristic al manifestării. Astfel, „Dacul Vesel” a devenit, pentru două zile, nu doar o întâlnire a creatorilor de umor, ci şi un spaţiu în care tânăra generaţie a avut propriul loc sub lumina reflectoarelor.
Organizarea „Dacului Vesel” s-a bucurat de sprijinul administrației locale. Inițiativa de aduce în program şi tinerele talente i-a aparținut primarului Ovidiu Laurențiu Bălan, iar susţinerea Primăriei şi a Consiliului Local Orăștie a contribuit decisiv la desfășurarea celei de-a treia ediţii. Din partea administraţiei locale, viceprimarul Cristian-Ovidiu Hendrea a adresat câteva cuvinte de deschidere participanţilor şi publicului prezent.
Desfăşurarea festivalului a fost susţinută şi prin contribuţia unor parteneri și sponsori care au făcut posibilă organizarea acestei ediţii: Linde Gaz România SRL Timișoara, Bioclinica S.A. Timișoara, Criomec S.A. Galați, Hotel Dacor, Banca Transilvania, Lions Club Palia Orăștie și Brutăria Mercurean.
În semn de apreciere pentru implicarea lor, au fost recompensaţi și câţiva dintre colaboratorii apropiați ai manifestării: Luminița Munteanu, directoarea Bibliotecii „Sebastian Bornemisa” din Orăștie, Adrian Lucaci, directorul Casei de Cultură „Alexandru Grozuță”, și Narcis Terchet, amfitrionul serii.
În centrul organizării s-a aflat epigramistul Valentin David, din Orăştie, autor al mai multor volume de umor şi o prezenţă activă în lumea literaturii satirice. Implicarea sa în festival nu s-a limitat însă la rolul de organizator, ci s-a regăsit şi în programul artistic al ediţiei, prin lansarea a două dintre volumele sale: „Râs cu lacrimi” (sonete) şi „Fantumuri în tandem”, scris împreună cu Gabriela Botici. Astfel, după-amiaza şi seara zilei de vineri au fost dedicate şi întâlnirii cu literatura lui Valentin David, programul continuând cu o cină tradiţională şi un foc de tabără la Muzeul Satului Transilvănean situat la intrarea în Orăştie.
Dimensiunea internaţională a manifestării s-a reflectat şi în numărul şi provenienţa participanţilor. Cea de-a treia ediţie a reunit 40 de concurenți din România, Republica Moldova și Canada, care s-au înscris la cele trei secțiuni ale competiției: epigramă, parodie și carte de umor.
La secţiunea de epigramă, concurenţii au avut de abordat tema „Părinţii noştri – Decebal şi Traian”, alături de o temă liberă și de un madrigal dedicat Orăștiei. Trecutul dacic a devenit astfel materie primă pentru jocul de cuvinte, ironie şi observaţie satirică.
Parodia a pornit de la poezia „Pieirea dacilor” de George Coșbuc, concurenții fiind invitați să-i ofere propriile reinterpretări, într-o cheie umoristică şi în registru personal.
Festivalul a avut și propriul imn. Daniel Bratu, din Iași, i-a compus muzica pe versurile poeziei „Dacii liberi” de Adrian Păunescu, oferind publicului un moment în care literatura, muzica şi simbolistica dacică s-au întâlnit într-o singură voce. Spectatorii au fost invitaţi să se alăture interpretării, iar după imn, Daniel Bratu a continuat programul cu alte piese din repertoriul său.
În Sala Astra s-au aflat sâmbătă autori, redactori de reviste şi reprezentanți ai unor cenacluri literare dedicate umorului din mai multe oraşe ale ţării. Printre invitați s-au numărat Ştefan-Cornel Rodean, președintele Cenaclului „Nicolaus Olahus” din Sibiu și redactor-șef al revistei „Acus”; Mihai Lungescu, președintele Cenaclului „Hohote” din Târgu Jiu și redactor-șef al publicaţiei cu același nume; Daniel Bratu, președintele Asociației Umoriștilor „Al. O. Teodoreanu – Păstorel” din Iași și redactor al revistei „Scârț”; Lucian Perța, organizatorul festivalului „Zâmbete în prier” de la Vișeu de Sus; Dorel Lazăr, organizatorul festivalului „Alb-Umor” de la Alba Iulia; Petre Ioan Gârda, din Cluj, președintele Cenaclului „Satiricon” și organizator al festivalului „Eterna Epigramă”, alături de alţi creatori şi promotori ai genului umoristic.
Prin diversitatea invitaţilor şi a proiectelor pe care aceştia le reprezintă, „Dacul vesel” a depăşit cadrul unei simple competiţii, devenind un punct de întâlnire pentru lumea contemporană a epigramei şi a literaturii umoristice.
Pe scena „Dacului vesel” au urcat, pentru recitaluri de epigramă, Ștefan Cioceanu, Radu Păcurar, Mirela Grigore, Angela Petre, Sanda Nicucie, Lucian Perța, Mihai Lungescu și Valentin Ursu. Lor li s-a alăturat Camelia Ardelean, care a prezentat publicului o parodie în afara concursului.
Programul a continuat într-o alternanţă firească între literatura satirică și muzică. Doi elevi ai Liceului de Arte „Sigismund Toduță” din Deva au oferit momente instrumentale: Yanis Sârb, elev în clasa a VII-a, a interpretat la clarinet „Preludiu și Rigaudon” de Vasile Jianu, sub îndrumarea profesorului Marius Savu, iar Amalia Pârlea, elevă în clasa a XII-a, a prezentat la flaut „Studiu”, de Vasile Jianu, pregătită de profesoara Dorina Stăncioi. La finalul momentului artistic, cei doi elevi au fost invitaţi pe scenă alături de profesorii lor, pentru a primi diplomele de participare.
Mai târziu, scena a revenit elevilor aceluiaşi liceu. Samuel Marinică, elev în clasa a XI-a, a interpretat la trompetă partea a II-a, „Andante”, din Concertul pentru trompetă de Joseph Haydn, sub îndrumarea profesorului Tiberiu Kajtar. La saxofon, Darius Cora, elev în aceeaşi clasă, a susţinut „Sicilienne et Gigue” de G. F. Haendel, pregătit de profesorul Jozsef Racz.
Seria momentelor muzicale a fost completată de Ofelia Corina Corpodean, cantautoare din Sebeș, care a adus pe scenă propriile acorduri şi sensibilitatea unui repertoriu construit la întâlnirea dintre poezie şi muzică.
Competiția de epigramă şi-a desemnat laureaţii, într-o confruntare în care umorul, ingeniozitatea şi jocul de cuvinte au făcut diferenţa. Premiul I i-a revenit lui Nicolae Bunduri din Brașov, Premiul al II-lea lui Janet Nică din jud. Dolj, iar Premiul al III-lea a fost acordat ex aequo lui Grig Dobreanu din Târgu Jiu și Ion Moraru din Galați.
La capitolul mențiuni, prima distincție, acordată tot ex aequo, i-a revenit lui Laurențiu Ghiță din București și Petre Ioan Gârda din Cluj. Gheorghe Bâlici din Chișinău a primit Mențiunea a II-a, în timp ce Vasile Bordianu din Botoșani a obţinut Mențiunea a III-a. Premiul pentru cel mai bun madrigal i-a fost acordat Florinei Dinescu din Ploiești.
La secţiunea parodie, Premiul I a fost adjudecat de Petre Ioan Gârda din Cluj, urmat în clasamentul laureaţilor de Silvia Ursache-Brega din Chișinău, câştigătoarea Premiului al II-lea. Premiul al III-lea i-a revenit Elenei Bolobițe din Botoșani.
Cele trei mențiuni au fost obţinute de Daria Dumescu din Iași – Menţiunea I, Grigore Chitul din Bistrița – Menţiunea a II-a și Gheorghe Bâlici din Chișinău – Menţiunea a III-a. Pentru cea mai originală parodie, juriul l-a recompensat pe Dorel Lazăr din Alba Iulia.
Ultima dintre cele trei secțiuni, dedicată cărții de umor, a completat tabloul palmaresul ediţiei. Cum membrul juriului Vasile Vajoga nu a putut fi prezent la festivitate, diplomele acestei secțiuni au fost înmânate de organizator. Premiul I i-a revenit lui Daniel Bratu din Iași, în timp ce Premiul al II-lea, acordat ex aequo, a fost obţinut de Ştefan-Cornel Rodean din Sibiu și George Eftimie din Buzău. Premiul al III-lea i-a revenit lui Dan Norea.
La categoria mențiuni, au fost distinși Ion Moraru – Mențiunea I, Janet Nică – Mențiunea a II-a și Vasile Manole – Mențiunea a III-a.
Programul a rezervat şi un moment aparte, susţinut de Eliana Bolobițe, fiica laureatei clasate pe locul al III-lea la secțiunea de parodie, Elena Bolobițe. Eliana a urcat pe scenă şi a susţinut un monolog primit cu căldură de public.
Laura Lungescu, Marian Avramescu și Liviu Stănilă au primit fiecare câte un premiu special, intitulat sugestiv „Condeiul lui Zamolxis”, în semn de apreciere pentru dăruirea, implicarea şi contribuţia lor la desfăşurarea atelierului de grafică dedicat copiilor.
Dintre momentele artistice ale serii nu putea lipsi sceneta umoristică scrisă de Mircea Crişan şi susţinută de Violeta şi Ştefan Ciocianu din Cluj-Napoca, care a adus un plus de savoare şi bună dispoziţie programului. Momentul a căpătat o semnificaţie aparte şi prin faptul că, cu doar câteva zile înainte, cei doi soţi fuseseră sărbătoriţi pentru împlinirea a 50 de ani de căsătorie. Astfel, scena festivalului le-a oferit prilejul de a transforma aniversarea personală într-un nou moment de bucurie împărtăşit cu publicul.
Finalul serii i-a aparţinut lui Daniel Bratu şi chitarei sale. Pentru contribuția sa, acesta a primit o diplomă și premiul special „Urmașul lui Orfeu”, iar publicul a fost invitat să asculte din nou „Dacii liberi”, imnul care a însoţit ediţia din acest an.
Astfel, cea de-a treia ediție a „Dacului Vesel” s-a încheiat în acordurile propriei sale coloane sonore, într-o întâlnire în care poezia, muzica, umorul și memoria s-au completat firesc. La Orăștie, dacii au coborât pentru o seară din manualele de istorie și au urcat pe scenă prin epigramă, caricatură, parodie și cântec. Iar dacă trecutul poate căpăta uneori o solemnitate apăsătoare, „Dacul Vesel” propune o perspectivă diferită: să-ți respecți istoria fără să uiți să zâmbești.
Cortina s-a lăsat peste cea de-a treia ediţie, dar ecoul serii a rămas în aplauze, în versuri şi în cântecul care i-a apropiat pe cei din sală. Povestea „Dacului Vesel” merge mai departe, animată de dorinţa de a pune memoria, creativitatea şi buna dispoziţie în slujba oamenilor. Pentru că unele tradiţii merită nu doar păstrate, ci şi duse mai departe – cu spirit, cu imaginaţie şi, de ce nu, cu puţin mai mult umor.
