de Dumitru Buțoi – Filiala Mihai Eminescu Timiș a UZPR
Măiastra cu suflet de copil și spiritul încă tânăr și liber, s-a oprit din zborul de vise și candoare, într-o frumoasă zi de vară autentică, pentru o clipă aproape astrală în Cetatea culturală a Oradei, respectiv cocheta Sală de festivități a Baroului Bihor, un spațiu generos în care de ceva vreme aici se respiră nu numai mireasmă cu iz de dreptate dar și literatură de calitate și reziliență.
Dincolo de această divagație, pledoarie sentimentală, mulțumesc pentru invitație domnului Pașcu Balaci, un om cu sufletul risipit prin cultura română și desigur familiei Balaci, distinsei doamne Antița și lui Teodor, depotrivă iubitori de poezie și semeni. Domnul Balaci, poet, scriitor, dramaturg, membru al Uniunii Scritorilor din România, Filiala Arad, autorul piesei, Eva Heyman – O Anne Frank a Transilvaniei, în deschiderea acestui eveniment de excepție în premieră la Oradea, salută invitații și face un scurt comentariu, specific dramaturgului de succesc care este, ca un fel de corolar artistic, de reprezentare scenică a unei piese care readuce în actualitate, tema memoriei unui timp care nu ne aparține.
Așadar ora 18,00, în prezența unei audiențe de notorietate, doamna Andreea Banfi Benedek, o personalitate multiculturală, ne prezintă în sinteză în limbile, română, germană și maghiară, ideea principală care se constituie ca un fir roșu în jurul căruia se țes diverse ipostaze mult sau mai puțin controversate dar pline de un temperament vulcanic gata să explodeze ca o bombă cu poezitroni peste o lume ajunsă cu durerea, tristețea și dezamăgirea umană la marginea genunii.
Ora 18,30. Într-o atmosferă de basm, în aplauzele unui public avizat, intră în scenă și în rolul Evei Heyman, REA KIEGL, îi scriu numele cu majuscule pentru că merită. Un talent ieșit din cotidian, o actriță cu har dumnezeiesc despre care cu certitudine vom mai auzi. Timp de aproape 75 de minute Rea, adolescenta cu spiritul tânăr și liber într-o comuniune electrizantă cu publicul, se joacă, probabil fără să știe că acest rol poate fi rolul vieții, în care regizorul de excepție și notorietate TINO GEIRUN, a descoperit-o ca pe o minune. Și modul plin de expresivitate, dezinvoltura alarmantă, dar și revolta ponderată, ne-a prilejuit un spectacol unic de reverberație socială-culturală-umanitară, gândind la povestea unei fetițe de 13 ani, evreică din Oradea, care la timpul respectiv, cu inocența vârstei, a sfidat incertitudinile și ororile vieții. O fată, cu suflet curat, care ar fi dorit să devină fotoreporter și o mare ziaristă.
Dar sinteza dureroasă a acestui destin perioada anilor 1944, este relevantă prin cuvintele regizorului Tino Geruin: Un autor ne povestește o poveste din care redăm câteva pasaje: Inocența Evei nu este decât un fundal care subliniază atrocitățile unor ani de care trebuie să ne rușinăm acum și pentru totdeauna. Eva Heyman este o rană și o cicatrice pe care o purtăm cu toții. Oradea ( un oraș din România) este leagănul în care s-a născut, a crescut, și a cunoscut prima iubire. Cine? O fată simplă, curată, citită, dar cu un mare defect: a fost evreică.
Desigur ar fi multe de comentat despre acest arzător și (ne)linștit subiect, dar eu mă limitez, pentru că sunt prea bătrân și nu mai am putere de-a opri călătoria lumii pe un ocean de durere. Mă retrag în noapte cotropit de gânduri dar și iluminat de frumusețea sufletească a acestor oameni minunați pe umeii cărora se mai sprijină universul nostru cultural și de credință care ne identifică în corul lumii de popoare și meditez în singurătatea mea, ce ar fi fost omenirea fără poeți, actori, jurnaliști și toți ceilalți ostași în slujba cuvântului scris ori vorbit, o lume mai săracă și mai tristă cu un zâmbet. Și scriu și plâng în șoapte să nu supăr Universul / cotropit de-atâta ură și de moarte / Și-n poemul meu de rouă plânge litera și versul.
Ca o provocare de viitor, poate și la Timișoara , ca și Oradea un oraș multicultural, această operă esențială poate fi o reprezentare inedită și de mare succes.
P.S. În acest context de mare bucurie subsemnatul în calitate de președinte al Filialei ,,Mihai Eminescu” Timiș a UZPR și al Asociației Cultural-Umanitară ,,Luceafărul de Vest”Timișoara, organizatoare a Concursului Internațional Cultural- Jurnalistic,,Eminescu,un vis în așteptare” am decernat premiile participanților la acest concurs.
Astfel : Premiul revistei ,,VIP Seniorii ”Timișoara pentru poezie, Pascu Heteș. Meritul Cultural-Jurnalistic,,2025, Anul Eminescu, Pașcu Balaci.
Marele Premiu ,,Eminescu, un vis în așteptare” poezie, Ana Maria Chircea.
Și eroii zilei, Rea Kriegl, Andreea Banfi Benedek și Tino Geruin, au primit Diplome de excelenă, portretul lui Eminescu, executat de marele maestru Ștefan Popa POPA”S și recentul volum de poezie în memoriam ,,Licențiat în iubire, Editura UZP 2025.autor Dumitru Buțoi.
Oradea, 25 Iulie , ora 18:oo